SFINTELE MOAȘTE – SF. M. M. MARINA ȘI SF. M. TRIFON (SEC. III AD)
Cele mai de preţ odoare, pe care le are biserica "Sf. Sava cel Sfinţit", sunt părticele din Sf. Moaşte ale Sf. Mc. Trifon şi ale Sf. M. Mc. Marina, care au fost transferate de la Mănăstirea Dancu, demolată în anul 1903, în vederea construirii Teatrului Naţional din Iaşi.
Mănăstirea Dancu, cu hramul Sf. Voievozi Mihail şi Gavril, a fost zidită în anul 1541 de către preotul Iurie şi boierul Dancu, şi a fost închinată Mănăstirii Xiropotam din Sf. Munte Athos, având moşii multe donate de străvechi ctitori. A fost demolată în 1903, fiind aproape de ruină, în vederea construirii Teatrului Naţional din Iaşi.
Aceste odoare au fost primite de mănăstirea menţionată în anul 1781, de starețul ei, Preacuviosul Ieremia, aşa cum este gravat pe racla din argint aurit, unde au fost păstrate sfintele moaşte: „Dania Preacuviosului Sfânt Părinte Stareț Ieremia al Cinstitei Mănăstiri Dancu a Măriților Sfinți Arhangheli Mihail și Gavril spre pomenire către Domnul în vecii vecilor. Anul 1781, Septembrie 1” (trad. Arhim. Nathanael Neacșu).
Racla inițială are gravată pe capac şi icoana Sf. Mare Muceniţe Marina. În această raclă se găseau şi Sf. Moaşte ale Sf. Trifon, fapt dovedit de capacul din argint, cu piatră preţioasă, în care erau introduse Sf. Moaşte, gravat fiind în limba greacă numele Sf. Trifon.
Părticica Moaștelor Sf. Trifon a fost împărțită astfel:
- O parte a fost transferată în anul 2003, cu binecuvântarea Chiriarhului, la Parohia Cărămidarii de Jos(Parcul Tineretului) din București;
- O parte a fost transferată în anul 2013, în racla cea nouă personalizată, fabricată la Moscova, care se află în naosul Bisericii pe baldachinul special amenajat;
- O parte se află transferată într-o raclă mai mare, argintată și utilizată pentru slujbele misionare, mai ales în zonele rurale, aflată în Sf. Altar, care, în perioada 1998 – 2013,;
- O altă parte se află, în păstrare în naosul Bisericii, în racla de argint aurit datată 1781.
În anul 2013 au fost achiziţionate, prin donaţia aceleiași familii de credincioşi, din Rusia, de la fabrica „Sofrino” două racle noi, din alamă aurită, personalizate, unde au fost transferate pentru spre închinare moaştele celor doi Sfinţi Mucenici.
N. A. Bogdan, op. cit., p. 198-199; Petronel Zahariuc, Date noi despre două vechi mănăstiri ieşene: Clatia şi Dancu, în De la Iaşi la Muntele Athos. Studii şi documente de istoria Bisericii, Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2008, p. 53-64
