RESTAURAREA BISERICII

Restaurare Mai 19, 2018

RESTAURAREA BISERICII - UN EFORT DE SECOLE  ÎNCUNUNAT DE SUCCES

Distrusă, în timp, de mai multe ori de cutremure, de incendii sau de armate străine, biserica mănăstirii și apoi a parohiei a fost refăcută, după putință, de fiecare dată.

 

1. Biserica la sfârșitul secolului  al 19-lea  – Arhiereul Narcis Crețulescu

Menţionând numai restaurările ori renovările mai recente, din anii 1820 (prin grija arhimandritul Grigore din Peloponez), 1832, 1844, 1862 şi 1878-1879, biserica şi-a păstrat caracterul original din secolul al XVII-lea, rezultat dintr-o simbioză de stiluri, unic în arhitectura moldovenească.

Episcopul Narcis Crețulescu Botoșăneanul (1835-1913), vicar al Mitropoliei Moldovei şi Sucevei a fost între anii 1877-1880, pe când era protosinghel, superiorul Mănăstirii Sf. Sava, când a făcut, pe cheltuială proprie, reparații capitale la Biserică. Toate acestea sunt menționate cu detalii în istoricul său, aflat în manuscrisul 65, din Biblioteca Mănăstirii Neamț.

Părinţii arhiereului Narcis Creţulescu au fost evlavioşii moldoveni şi smeriţii slujitori ai Domnului: preotul Ioan şi preoteasa Catinca din Costeştii Botoşanilor.

La 3 decembrie 1835 preoteasa Catinca a născut pe cel ce avea să fie singurul lor copil. Născut în preajma prăznuirii Sf. Ierarh Nicolae, pruncul acesta va purta din botez numele marelui arhipăstor din Mira Lichiei.

La Sântă Măria mare în anul 1850, când avea 15 ani, tânărul Nicolae din Costeşti este primit în sf. Mănăstire Neamţu, de către stareţul Neonil. În timpul stareţului Gherasim Miron, la 28 februarie 1859, a fost călugărit cu numele Narcis. Credem că a luat acest nume după un bătrân şi venerabil arhimandrit Narcis, care era cinstit de toţi în Mănăstirea Neamţu.

Acest nume, Narcis, are fundament biblic „Îmbrăţişaţi pe Irodion, cel de un neam cu mine. Îmbrăţişaţi pe cei din casa lui Narcis, care sunt în Domnul” (Rom. 16,11). În lucrările haghiografice numele sfinţilor, cu numele Narcis: a) Sf. Mc. Ap. Narcis, prăznuit la 31 octombrie; b) Sf. Cuv. Narcis, arhiep. al Ierusalimului în anul 195, pomenit la 29 octombrie; c) Sf. Mc. Narcis, la 7 august.

Mitropolitul Moldovei Calinic Miclescu, l-a ridicat, la 29 iulie 1874, pe ieromonahul Narcis Creţulescu la rangul de protosinghel. În 1877 e numit şi egumen la Sf. Sava din Iaşi.

Din prefaţa lucrării  Fragmente din Istoria Sfintei Mănăstiri Sf. Sava din Iaşi, scrise de Narcis Creţulescu superiorul de la anul 1878 – 1879: „am găsit biserica cu tot ce depinde de ea, foarte ruinată şi într-o stare de jelit; tot asemenea am găsit şi casele de locuinţă cu toate obiectele şi gospodăria lor, întâi am căutat tot ce depinde de această instituţie pe care, le-am găsit ruinate, stricate şi cu felurite încurcături. Pentru aceea m-am apucat mai întâi, a face oarecare modificări şi reparaţii absolut necesare, şi după aceea a o studia în trecutul ei ca, cunoscând-o bine, starea şi trecutul ei, să-i pot da vre-o direcţie mai bună dacă, şi autorităţile în drept îmi vor da concursul lor, pe lângă silinţele şi cheltuielile mele.”

Așadar, cel mai de seamă superior român, care şi-a îndeplinit misiunea la Sf. Sava, a fost Narcis Creţulescu, aflat în această ascultare de la 15 aprilie 1877 până la 1 martie 1880. Acesta era în acelaşi timp Profesor de Lb. Română şi de Religie la şcoala fiilor de militari din Iaşi, Preot Confesor şi Profesor la Garnizoană, apoi Rector la Seminarul din Huşi, după care episcop. El personal a îndosariat actele existente în Mănăstire, formând o arhivă sistematică, a alcătuit un istoric al Mănăstirii păstrat în manuscris la Mănăstirea Neamţ, a înaintat mai multe rapoarte Ministerului Cultelor şi Guvernului, prin care solicita alocare de fonduri pentru reparațiile caselor egumeniei, a efectuat numeroase reparaţii la case, cât şi la Biserică, a restaurat obiecte de cult. Tot la Sf Sava se va ocupa de reorganizarea bibliotecii mănăstirii.

Mai ales reparațiile din anii 1830-1832 au adus o serie de schimbări caracteristicilor arhitectonice orientale ale bisericii, cum ar fi: uşa de intrare dinspre vest, cafasul, mutarea cu un metru, dinspre altar spre naos a catapetesmei; toate acestea au menţinut însă specificul ei basilical, de edificiu bisericesc înalt, lung şi foarte luminos, cu altar spaţios şi acoperiş, despre care Paul de Alep spunea „că sclipea la soare”.

2. Restaurări în secolul al 20-lea – Preot Ioan Loghin – Țurcanu

În perioada anilor 1958-1991 biserica a fost supravegheată de Pc. Pr. Ioan Loghin-Țurcanu (1911-1991), originar din Basarabia, care a păstorit mai mult de 30 ani la Sf. Sava.

2.1 Reparații în anii 1958-1960

Monumentul, aflat aproape în ruină, a început a fi restaurat, într-o primă fază, între anii 1958-1960, atât cât se putea în acele vremuri.

2.2 Șantier arheologic 1976-1979

A urmat gestionarea șantierului arheologic, în perioada 1976-1979, în interiorul şi în exteriorul bisericii, așa cum am menționat la cap. 2.5.

Aceste cercetări au dovedit cu certitudine că prima biserică zidită din piatră, din 1583, a fost foarte asemănătoare cu cea existentă în prezent. În 1625, biserica veche a fost ,,glisată” spre nord, suprapunând o serie de vestigii arheologice anterioare.

2.3 Restaurarea din anii 1981-1984

În anii '80 biserica era din nou afectată, mai ales de cutremurul din anul 1977, de aceea a fost iarăși restaurată, cu fonduri de la Mitropolia Moldovei și Sucevei, între anii 1981-1984, prin „pilduitoarea râvnă a Preacucernicului Pr. Ion Ţurcanu”.

Reparațiile executate, însă, nu au reușit să rezolve toate probleme grave cu care se confrunta monumentul.

Monumentul a fost resfinţit de Preasfinţitul Pimen Suceveanul, episcop vicar al Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, la 5 decembrie 1984, la eveniment fiind prezent și vrednicul de pomenire Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist.      

3. Biserica între anii 2005-2009

În anii ’90 din secolul al XX-lea biserica a fost, iarăşi, grav deteriorată, mai ales la nivelul acoperişului, infiltraţiile provocând daune mari structurii de rezistenţă, precum şi picturii din 1830. Demersurile pentru obţinerea de fonduri în vederea restaurării bisericii au fost reluate de către Consiliul parohial și preoții slujitori de la Parohia Sf. Sava din Iaşi, în anii 1997, 1999, 2002 şi 2005, prin care s-a solicitat sprijin pentru intervenţie de urgenţă la acoperiş.

3.1. Intervenția Ministerului Culturii și Cultelor 2006 - 2009

Aceste eforturi au dus la reintroducerea monumentului în Planul Naţional de Restaurare al Ministerului Culturii şi Cultelor în anul 2005, iar proiectul de reastaurare a primit toate avizele necesare din partea Comisiei Naţionale pentru Monumente Istorice şi a Consiliului Tehnico - Economic al Ministerului Culturii şi Cultelor.

 În perioada 2006-2009, Biserica ”Sf. Sava” a primit finanţare, prin Planul Naţional de Restaurare, din partea Ministerului Culturii şi Cultelor, în valoare de 680.000 lei (sumă insuficientă), intervenindu-se  de urgenţă cu execuţia de lucrări care să stopeze evoluţia spre colaps a monumentului.  S-au continuat, în același timp, lucrările începute în anii anterior pentru stoparea evoluţiei degradărilor structurale cauzate de infiltraţiile de apă prin olanele degradate, s-au demontat olanele degradate şi s-a executat o hidroizolare cu carton asfaltat pentru a proteja monumentul până la execuţia lucrărilor de bază.  De asemenea, s-a oprit evoluţia cedărilor la bolta altarului şi s-au montat eșafodajele de susţinere a acoperişului la nava bisericii.   

Lucrările au fost realizate de SC Construcții Unu SRL din Iași.

4. Ultima restaurare 2010-2013 - fonduri europene

După doi ani de pregătire a documentaţiei, care a fost depusă spre finanţare în anul 2008, la data de 10 iunie 2010 a fost semnat contractul de finanţare nerambursabilă, din fonduri europene, pentru Biserica „Sf. Sava” din Iaşi, prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 - dezvoltarea durabilă a turismului regional şi local, Domeniul major de intervenţie 5.1 - restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, crearea şi modernizarea infrastructurilor conexe.

Proiectul, intitulat REABILITAREA ŞI INTEGRAREA TURISTICĂ A ANSAMBLULUI MONUMENT ISTORIC SF. SAVA IAŞI, a fost în valoare de 19.036.901 lei (aprox. 4,5 mil. euro).

Urmare acestei finanţări, în perioada 2010-2013, Biserica a fost restaurată integral, iar incinta bisericii reamenajată:

Lucrări de construcții şi amenajare inclusiv lucrări de pictură bisericească (restaurare şi pictură din nou – 1.650 mp), conservare și restaurare mobilier, iconostas și carte veche

  • Consolidarea fundaţiei bisericii;
  • Consolidarea zidurilor care alcătuiesc corpul bisericii cu elemente verticale din beton armat;
  • Consolidarea turlelor bisericii cu elemente care au avantajul că nu afectează elementele structurale existente;
  • Refacerea instalaţiilor electrice;
  • Restaurarea şi conservarea elementelor de arhitectură ale bisericii, turnului clopotniţă şi zidului de incintă;
  • Amenajarea a două încăperi în turnul clopotniţă, care găzduiesc punctul muzeal al bisericii;
  • Amenajarea vestigiilor arheologice;
  • Consolidare şi conservare zid incintă;
  • Reamenajarea căii de acces;
  • Amenajarea unei suprafeţe de parcare în incinta ansamblului monument istoric.
  • Lucrări de restaurare şi conservare:
  • iconostas şi mobilier - lucrările au constat în restaurarea şi conservarea întregului ansamblu al acestuia cît şi a mobilierului din biserică, suportului, stratului pictural şi policromiei;
  • pictură veche (150 mp) – a fost restaurată in situ o suprafaţă cu scene din naos, pronaos şi pridvor acoperind 150 mp din pictură murală existentă, realizată în sec XIX în tehnica „secco”;
  • carte veche (85 volume) - pentru conservarea colectiei de carte veche au fost efectuate, tratamente de dezinfectie şi dezinsectie și investigatii fizico-chimice;
  • pictură din nou a fost realizată în tehnica „fresco” (1.500 mp), din cauza degradărilor avansate în cea mai mare parte a suprafeţelor păstrate, la nivelul întregii decoraţii murale interioare şi a lipsei de unitate estetică a ansamblului.

Note:

Avea rangul de econom, conform mărturiilor Pr. V. Costăchescu, Arhiereul Narcis Creţulescu, în rev. Bisericească şi didactică „Viitorul”, Iaşi, 16 (1913), nr. 1 – 8, p. 32

Pomelnicul Arhiereului Narcis Creţulescu, în dosarul nr. 5700 f.88, la Biblioteca Academiei R.S.R; Copia Certificatului de studii eliberat de Seminarul de la Neamţu, în Istoria Sfintelor Mănăstiri Neamţu şi Secu, volumul VI, de la 1800 pînă la 1900, scrisă de Arhiereul Narcis Creţulescu, manuscrisul Nr. 5695, f. 114 v. La Bibl. Acad. R.S.R

V. Costăchescu, Arhiereul Narcis Creţulescu, în rev. Bisericească şi didactică Viitorul, Iaşi, 16 (1913), nr.1–8, p. 32.

Aurelia Bălan Mihailovici, Dicţionar onomastic creştin – repere etimologice şi martirologice, Edit. Minerva, Bucureşti 2003, p. 389 – 340.

Monah Bujor Liviu (Lucian), Arhiereul Narcis Creţulescu  Botoşăneanul - smerit  monah, istoric necunoscut, închinat unui vis, lucrare de licență, Facultatea de Teologie Ortodoxă „D. Stăniloae”, Iași, 2006, p.35-40

Cf. însemnărilor din Cartea de Onoare a Bisericii Sf. Sava din Iaşi, p. 316. 

Citește alte articole despre: restaurare, monument